Treceți la conținutul principal

Plastilina

Mi-ar placea sa intru in camera, sa se deschida geamul, sa fluture perdeaua, sa-mi patrunda aerul in plamani si sa-mi fluture rochia.Sa departez mainile de corp, sa le intind, sa inceapa ploaia, sa ma fac una cu cearsaful, sa adorm si sa ma trezesc langa doi ochi albastri.

Yeah, blue-eyed boy meets brown-eyed girl.
The sweetest thing.

Printre evenimentele saptamanii, se numara un trei de toate frumusetea la mate.Ora 8, eu adormita, Purcaru ma intreaba, eu nu inteleg la ce se refera, asa ca pentru o intrebare la care stiam sa raspund, dar la care nu am raspuns din pricina mintii mele ramase undeva pe perna mea cea moale, m-am ales cu 3.Asa cum in fiecare an primesc cadouri de ziua mea, si Purcaru imi daruieste in fiecare an cate un 3 la mate cu toata caldura de care e capabil cu fata lui de Grinch.Frustrata in primele momente.Well, acum am evoluat.Mi-am introdus suav membrele inferioare in matematica lui si in lipsa lui de pedagogie, respectiv de capacitate de a se exprima corect in limba romana."Demonstratia este imediata".Si bineinteles, "Minusul e o floare sub pamant"

In aceeasi zi in care soarele imi suradea, m-am contrazis si cu profa' de romana.Eram la poezia "Plumb" a lui Bacovia. M-a intrebat daca am inteles-o si i-am raspuns ca da.M-a pus sa vorbesc despre ea.Ei bine, i-am spus ca desi invat comentariile si argumentarile, prefer sa raman cu propriile pareri despre operele literare, sa le percep in maniera mea personala.In plus, e greu sa-ti dai seama ce a gandit autorul sau poetul in momentul in care a scris, asa ca mi se pare stupid sa presupui sau sa afirmi ca stii cu exactitate niste lucruri de genul asta.

Am continuat prin a-i spune ca eu il vad pe Bacovia un geniu neinteles, care avea o conditie superioara celorlalti, un mod propriu de a percepe lumea in care cel mai probabil nu se regasea si de aceea in poeziile lui facea referire preponderent la spatii inchise, morbide, sau deprimante.Moment in care profa' imi spune ca "nu e adevarat, ideea de geniu neinteles se regaseste in romantism, Bacovia e un sensibil, un hiper-sensibil si nu i se potriveste cuvantul "genial".Poezia lui nu se mai inspira din realitate, ca la romantici, el are capacitatea de a recrea Universul".Am spus ca mie mi se pare un poet genial.Nu am apucat sa-i spun si de ce, pentru ca a tacut cateva clipe si apoi a schimbat subiectul.

Intre timp, eu ma gandeam la Einstein.A fost un om de stiinta genial.Si nu, nu a scris poezii in perioada romantismului.Poetii, oamenii de stiinta, etc, cu totii sunt genii neintelese la un moment dat.Unii sunt intelesi pe urma, altii nu sunt deloc.Iar poetul, intotdeauna se inspira din ceva real, prezent, al lui.Ceva oricat de mic.Sa nu-mi spuna mie ca Bacovia era un om fericit, multumit de tot ceea ce il inconjura, de un optimism nemaintalnit, care doar atunci cand scria devenea sumbru si izolat.I'm not buying it.

GÉNI//U1 ~i m. 1) Totalitate a aptitudinilor spirituale superioare care oferă unei persoane calităţi creatoare deosebite.

GÉNIU, genii, s.n. I. 1. Cea mai înaltă treaptă de înzestrare spirituală a omului, caracterizată printr-o activitate creatoare ale cărei rezultate au o mare însemnătate

Well, mi se pare un poet genial.Nu-l pot numi preferatul meu.Dar imi plac simbolurile lui, imi place viziunea lui, felul sau brusc sau sec de a termina unele poezii.


Epitaf

Aici sunt eu
Un solitar,
Ce-a râs amar
Si-a plâns mereu.

U-al meu aspect
Făcea să mor
Căci tuturor
Păream suspect."

G.Bacovia


Mda, iata poezia care cred ca defineste cel mai bine ce vreau eu sa spun.


Cel putin continuarea zilei aleia a meritat osteneala.

Imagineaza-ti doua bucati de plastilina.Una albastra, cealalta oranj.Le modelezi, pe fiecare intr-o mana.Apoi, cand le pui una langa alta, se potrivesc ca doua piese dintr-un puzzle.De fapt, asa se simt.In imbratisare.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Pate pe teatru

Scriu la persoana intai singular, uhhh, ahhhh, mi-am recapatat un strop de individualitate, asa ca o sa rup sirul postarilor abstracte, scrise in vreun moment de exces de zel sau ca tema la filosofie.Asadar, eu. Ultimul eveniment notabil recent a fost cu siguranta Festivalul National de Teatru "Jos Palaria" de la Bucuresti.Si nimic nu ar fi mai avut acelasi farmec daca nu am fi incurcat metroul de trei ori, daca nu am fi pierdut 40 de minute schimband metrouri, si desigur, repetitia de text din metrou la care a asistat un nene protejandu-si servieta la auzul tacanitilor alora cu geamantane vechi si roase in brate. "Anton Pavlovici e ocupat." "Cu ce?" "Moare." "Cum moare?" "Pai uite-asa, cum moare omul.Da capul pe spate, se lungeste, icneste o data scurt si moare.Unii spun ca ti-ar trosni si gatul, dar nu-i neaparat." ( expresia de pe fata ilustrului domn e de nedescris.) apoi apare eroic Jimmy "Caut Gara Nicol...

Tranzacţie eşuată

Aproape dintotdeauna,  pe -o strad ă cu viorele care creşteau din asfalt, trăia un omuleţ singuratic. Purta haine ponosite şi se -ndoia mereu de spate, la fiecare pas. Nu ştia să zâmbească şi nici nu puteai citi vreo altă emoţie pe chipul lui. Gesturile lui erau nespus de sărace. Se temea deseori să - şi ridice şi privirea din pământ. Astăzi, pare mai abătut ca niciodată. Ţine în mână, strâns, un card. Era cardul pe care, cu ani în urmă, îşi transferase sufletul. Se ducea la sufletomat, cu gând să mai scoată o bucată de suflet, care să - l facă uman pentru încă o clipă. Atunci când a hotărât să -l lase acolo, era convins că e moţiile sunt o prostie, că oricum n -are nevoie de ele şi că e suficient să poată retrage, din când în când, câte o bucată, din contul inimii sale. În schimbul tranzacţiei, îi era dat să trăiască mai mult. Aşadar, a semnat contractul cu banca de suflete. Banca aceasta de suflete era pretutindeni. Niciodată nu puteai şti de ce suflet dai atunci când ridici...