Vineri, 18 iunie, Zone Arena, 30.000 de oameni, eu, 1,64, altii, aproape 2, manca-i-ar puricii, lua-i-ar galca, ciocni-s-ar de-un plop, cadea-le-ar urechile.Daaaar uhhh, uhhh, uhhhhh, Steven Tyler la vreo 7 metri de mine si eu stand pe varfuri aproape doua ore in incercarea de a-i vedea transpiratia de pe fata, ridurile de pe gat, pletele, tatuajele, unghiile.Dar a meritaaaaat.Durerea de picioare, sictireala, setea, au disparut instant cand a aparut pe scena Tyler cu trenciul lui cel roz, cu paiete sclipitoare, palarie cu imprimeu de leopard si esarfe legate de microfon, pe care l-a invartit de parca greutatea lui ar fi fost comparabila cu cea a unui nasture.Nici nu s-a terminat bine "Love in an elevator", ca l-a si lins pe fata pe Joe "fuckin' " Perry. Acapella pe "What it takes" 8-> A cantat la muzicuta S-a tavalit pe scena cantand la muzicuta Pe care apoi a aruncat-o in public ( Lucky someone) Au cantat tooot ce mi-as fi dorit Inainte de bis, tro...
Perspective.