Gabriela Constantinescu

Pe cand trupu-mi refuza cu indarjire sa se miste din pat, dat fiind ca eu si patura atinsesem un nou nivel de intimitate, am realizat ca am pierdut pe parcurs o indeletnicire foarte draga mie.Cand eram copil, ma inveleam cu o plapuma albastra, avand cearsaful decupat in forma de romb.Ala era locul meu preferat.Sa intru prin rombul ala si sa "explorez".Imi imaginam tot felul de forme, ma fataiam incontinuu si in final, rupeam frumusete de cearsaf. S-au dus cearsafurile decupate. Si plapuma cea albastra. Off topic, am facut atat de multa matematica in ultimul timp, incat cred ca foarte curand o sa privesc obiectele din jur asemenea lui Tom cand ii era foame si il vedea pe Jerry copan de pui.Numai ca eu o sa integrez/derivez tot ce-i in jur.O sa si injur altfel.Deriva-te-as. La naiba cu cearsafurile decupate.

Acum exact o saptamana aveam entuziasmul in ochi si-mi topaiau picioarele pentru ca urma sa ma duc la spectacol.Orele 19.Cu siguranta ca entuziasmul si topaiala nu-mi vor fi intelese atunci cand voi spune ca ma duceam la Tudor Gheorghe.Si asta pentru ca, din pacate, cel putin in randul multora din cei tineri, omul trece drept un artist fie necunoscut (in cel mai rau caz), fie care nu prezinta interes.Am mai intalnit si persoane care il ascociau cu ideea de muzica populara, ceea ce e complet eronat. Well, prima data cand am fost la un concert Tudor Gheorghe eram clasa a treia.Unchiul meu ne cumparare mie si bunicii bilet, iar eu nu aveam nici cea mai vaga idee despre cum o sa fie.Imi inchipuiam ca va sta permanent serios, va canta si nu va interactiona prea mult cu publicul.So wrong, my dear.Pe langa faptul ca vocea lui, acompaniata de orchestra simfonica suna fantastic, omul avea un umor extraordinar.Tin minte ca m-am amuzat teribil si ca am vrut sa repet experienta. Ei bine, anul asta...

Well, nu sunt tocmai genul de om ahtiat dupa concertele in aer liber, insa trebuie sa recunosc ca duminica nu am putut rezista.Aveam exact starea potrivita pentru a-i asculta pe Baniciu si pe Alifantis.Asa ca eram dispusa sa suport eventualele grupuri de cocalari, care evident, au existat nu numai la nivel ipotetic.Insa din fericire, nu au zabovit foarte mult timp in spatele meu huiduind sau incercand o ironie nu tocmai dintre cele mai reusite ("Vai, ce frumooos.Pfoaaaai" - probabil vena le cerea manele) Nu a lipsit nici batranul carand anevoios o geanta, duhnind a alcool, strecurandu-se cu talia-i de viespe prin multime pana in primul rand, batand din palme si jucand cu foc.Cameramanul il ignora complet, desi era clar ca omul avea ceva foarte important sa-i comunice, judecand dupa limbajul trupului sau, atat de expresiv.Si baietii de la sunet au fost foarte incantati de prezenta lui, ca noi toti de altfel, si uite de-aia s-a auzit mai bine la nenea Alifantis, ca doar i-au ur...

Bulevardul Castanilor. Bete, frunze uscate, castane. Lebada, oranjada.Goana dupa tramvai.Acceleratul spre Bucuresti.17:40.Cateva ore cu MJ.

Duminica, ora 7 dimineata . Eu, Iuiu, Bogdan si Sabina ne intalnim in fata blocului Alinei. Si evident, nimeni pe drrruuum. De altfel, cine s-ar indura sa se trezeasca duminica la ora aia? Ei bine, scopul a fost un factor de consolare suficient ca sa ne spunem "Buna dimineata" zambind. Asadar, urcam. Pe la etajul 1 incepe deghizarea ( ciorapi de dama, culoarea piciorului pe cap + vizibilitate redusa ). Radem.Radem.Radem.Si radem.Ok, am ras destul. Ajungem la 3. Deschidem incet usa.Aruncam hainele in bucatarie ( nu, nu pe toate).Intram in camera adormitei.Scot tubul de frisca.Dezvelesc somnoroasa si apas pe tub.Canci.Nema.Rien.Nimic.Ne ducem pe hol si radem, radem, radem.Si radem. Revenim.Tubul functioneaza.Frisca.Frisca.Frisca. La multi aaaaaaaani! Alina : Mda. Dupa ce scapa de stratul gros de frisca de pe fata, ii dam si vestea cea buna. Trebuie sa se duca la Oana sa-si caute cadoul.Oh, nuuuu, zise mititica. Ceea ce ea nu stia inca era ca Oana avea s-o trimita la Bogdan, Bog...

Nu stiu din ce motiv anume, dar am un chef teribil de Craciun.De colinde, de brad, de atmosfera.Probabil pentru ca inca il percep ca pe un lucru pur.Imi place dimineata de Craciun, cand patura pare mai pufoasa, ma trezesc zambind si ma cuibaresc sub brad.I want to be a blue Christmas present.

Mi-ar placea sa intru in camera, sa se deschida geamul, sa fluture perdeaua, sa-mi patrunda aerul in plamani si sa-mi fluture rochia.Sa departez mainile de corp, sa le intind, sa inceapa ploaia, sa ma fac una cu cearsaful, sa adorm si sa ma trezesc langa doi ochi albastri. Yeah, blue-eyed boy meets brown-eyed girl. The sweetest thing. Printre evenimentele saptamanii, se numara un trei de toate frumusetea la mate.Ora 8, eu adormita, Purcaru ma intreaba, eu nu inteleg la ce se refera, asa ca pentru o intrebare la care stiam sa raspund, dar la care nu am raspuns din pricina mintii mele ramase undeva pe perna mea cea moale, m-am ales cu 3.Asa cum in fiecare an primesc cadouri de ziua mea, si Purcaru imi daruieste in fiecare an cate un 3 la mate cu toata caldura de care e capabil cu fata lui de Grinch.Frustrata in primele momente.Well, acum am evoluat.Mi-am introdus suav membrele inferioare in matematica lui si in lipsa lui de pedagogie, respectiv de capacitate de a se exprima corect i...