Treceți la conținutul principal

doar dor.

ploua-n afara mea.
de parca
ar vrea sa ma dizolv
cu buze, vise si fiinta
aud cum
imi canta versul
stropului ingandurat
de mine
de tine
de cand se agita
ploaia pe piele
visul pe umbra
teiului din vara care
te-a impins spre
doua maini palide
ce senin e cerul..
si cred ca ploua in mine
ploua in dorul meu de tine.

Comentarii

  1. Anonim30 noiembrie 2010 la 13:01

    Îţi place să scrii articole şi eşti pasionat de muzică?
    Eşti la curent de fiecare dată când artiştii tăi preferaţi lansează ceva nou?
    Îţi place muzica în general sau asculţi doar un anumit gen?
    Îţi place să te uiţi la filme şi să le povesteşti celorlalţi filmele care ţi-au plăcut cel mai mult?
    Doreşti să promovezi artişti prin interviuri, biografii, ştiri?
    Îţi place să te distrezi la concerte, să faci poze, iar a doua zi să povesteşti atmosfera?
    Alătură-te echipei ONmusique.info – un site cu şi despre muzică!
    Contact: onmusique@yahoo.com
    Onmusique.info – Pentru că muzica aparţine tuturor!

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Pate pe teatru

Scriu la persoana intai singular, uhhh, ahhhh, mi-am recapatat un strop de individualitate, asa ca o sa rup sirul postarilor abstracte, scrise in vreun moment de exces de zel sau ca tema la filosofie.Asadar, eu. Ultimul eveniment notabil recent a fost cu siguranta Festivalul National de Teatru "Jos Palaria" de la Bucuresti.Si nimic nu ar fi mai avut acelasi farmec daca nu am fi incurcat metroul de trei ori, daca nu am fi pierdut 40 de minute schimband metrouri, si desigur, repetitia de text din metrou la care a asistat un nene protejandu-si servieta la auzul tacanitilor alora cu geamantane vechi si roase in brate. "Anton Pavlovici e ocupat." "Cu ce?" "Moare." "Cum moare?" "Pai uite-asa, cum moare omul.Da capul pe spate, se lungeste, icneste o data scurt si moare.Unii spun ca ti-ar trosni si gatul, dar nu-i neaparat." ( expresia de pe fata ilustrului domn e de nedescris.) apoi apare eroic Jimmy "Caut Gara Nicol...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

Tranzacţie eşuată

Aproape dintotdeauna,  pe -o strad ă cu viorele care creşteau din asfalt, trăia un omuleţ singuratic. Purta haine ponosite şi se -ndoia mereu de spate, la fiecare pas. Nu ştia să zâmbească şi nici nu puteai citi vreo altă emoţie pe chipul lui. Gesturile lui erau nespus de sărace. Se temea deseori să - şi ridice şi privirea din pământ. Astăzi, pare mai abătut ca niciodată. Ţine în mână, strâns, un card. Era cardul pe care, cu ani în urmă, îşi transferase sufletul. Se ducea la sufletomat, cu gând să mai scoată o bucată de suflet, care să - l facă uman pentru încă o clipă. Atunci când a hotărât să -l lase acolo, era convins că e moţiile sunt o prostie, că oricum n -are nevoie de ele şi că e suficient să poată retrage, din când în când, câte o bucată, din contul inimii sale. În schimbul tranzacţiei, îi era dat să trăiască mai mult. Aşadar, a semnat contractul cu banca de suflete. Banca aceasta de suflete era pretutindeni. Niciodată nu puteai şti de ce suflet dai atunci când ridici...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe